Cu vremea asta urata de afara, m-a cuprins nostalgia dupa pulovare groase, fulare pufoase si caciulite cu urechi. Mi-am amintit de copilarie, cand 75% din lucrurile pe care le purtam iarna erau tricotate de mamici si bunici. Si m-am intrebat pentru o clipa: oare mai are cineva timp de tricotat sau crosetat pentru copii, in epoca asta a vitezei? Si oare nu pierdem ceva important? Acele clipe de relaxare, cu andrelele in mana si copilul jucandu-se pe langa noi...
Apoi mi-am amintit ca mai exista astfel de femei...mi-am amintit de prietenele de pe FairiesCrochet si despre ce lucrusoare frumoase fac cu dragoste si pasiune.
Si urmatorul gand a fost: ce culoare sa-i tricotez Dariei caciulita?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu